Muzeul Breslei Abagerilor

Intensificarea activităților meșteșugărești în secolul al XIV-lea, pe fondul nevoilor crescânde ale populației și a dezvoltării urbane a condus la apariția primelor bresle în Transilvania.

Motivele care au stat la baza creării breslelor au pornit în primul rând de la necesitatea apărării intereselor economice a meșteșugarilor de la orașe, reuniți în funcție de calificarea și meseria pe care o practicau în aceeași branșă. În calitate de mici producători de mărfuri independenți, ei aveau nevoie de o asociație pentru a-și proteja producția și veniturile atât împotriva feudalilor cât și a concurenței altor meșteșugari de la sate și din alte orașe. Apoi, exista dorința meșteșugarilor de a se ajuta reciproc și a da tuturor membrilor breslei șanse egale de lucru, de câștig, scopul urmărit de breaslă era de a obține o mai bună organizare a producerii și desfacerii mărfurilor, a procurării materiei prime dar și dreptul de a rezerva exercitarea profesiunii respective exclusiv membrilor ei.

Nevoia de binecuvântare a muncii și de atenuare a conflictelor au făcut ca factorul spiritual să joace un rol important, breslele având un sfânt protector după care se ghidau și se închinau lui. Breslașii participau la slujbe religioase, așezându-se cu fața spre altar în ordinea rangului. Primele reprezentări ale patronilor spirituali au apărut încă din secolele al XV-lea și al XVI-lea pe sigilii, iar ulterior, în secolele XVII – XVIII și-au făcut simțite prezența pe alte însemne și obiecte specifice breslei, precum lăzile de valori, steagul sau chiar și pe unele unelte folosite de meșteșugari. Amintim în acest context faptul că numai în Moldova, zeci de biserici poartă chiar și până în zilele de azi numele sfinților aleși să fie patronii spirituali ai breslelor din secolele XVIII-XIX. 

Așa se face ca biserica Sfântul Gheorghe din Bârlad a fost ridicată de breasla abagerilor, sau, cel puțin, ctitorii principali ai bisericii făceau parte din această breaslă (ex. Stoica Abăgeru, Pavăl Popa abăgeriul ș.a.)

Dar cine era breasla abagerilor? Abagerii se ocupau cu confecționatul abalei. Abaua era o stofă groasă, în general de culoare albă, care se folosea la hainele groase din sezonul rece.

Meșteșugarii materialului de aba din târgul Bârladului s-au alcătuit într-o frăție numită breaslă, breasla abagerilor, care era condusă de un staroste.Nu se știe până când a funcționat această breaslă în Bârlad, dar spre finalul sec. XIX (după 1880), abagerii nu mai sunt amintiți în pomelnicele ctitorilor bisericii.

Muzeul breslei abagerilor a apărut ca o idee odată cu alcătuirea planului de markeing ce avea să atragă în anul 2018 fondurile europene pentru reabilitarea ansamblului. Muzeul este amenajat la ultimul etaj al turnului de poartă și clopotniță, unde se poate vedea și o frumosa imagine de ansamblu asupra orașului Bârlad. Cândva, clădirea turnului era cea mai înaltă din oraș, de aceea pe la 1900 a fost punctul de observație al pompierului – turnul de foc.

Muzeul conține piese vechi din colecția bisericii, obiecte bisericești, icoane și cărți cu scriere veche – slavonă și chilirică -, precum și cel mai vechi clopot din Bârlad datat 1796.

Accesul se poate face atât pe scările de piatră ale turnului, cât și cu ascensorul pentru persoanele care nu pot urca pe scări.

Vizitează muzeul Breslei Abagerilor

Vino să descoperi muzeele bisericii Sfântul Gheorghe din Bârlad și află istoria comunității noastre.

Utilizăm cookies pentru o mai bună experiență pe website-ul nostru