Muzeul Ioniță Titinaș

Turnul de poartă și colopotniță ce strajuiește intrarea din curtea bisericii este ctitoria lui Ioniță Titinaș (monahul Ioanichie), despre care Nicolae I. Antonovici, biograful lui Titinaș, ne spune: „desele preumblări ale lui moș Ioniță pe la Iași (n.n. cu scopul de a face colecte pentru bisericile și săracii Bârladului), vederea și cercetarea turnului monasterei Goliei, produse asupra lui o impresie așa de mare, încât a zis: Cu ajutorul lui Dumnezeu am să ridic un asămenea turn pe lângă biserica Sf. Gheorghie din Bârlad”. Cu toiagul în mână, cu crucea și cu punga legate de gât, moșul Ioniță colindă satele, colindă orașele, bate cu toiagul în ușa palatului Domnitorului, umple punga cu bani, începe turnul bisericii, îl ridică până unde se vede astăzi (n.n. 1858); când moare și cu dânsul a murit și isprăvirea turnului.”

Constucția turnului a început la 1 august 1856 de Mihaiu Popoiu, calfă de pietrari, cu care moșul Ioniță a semnat un contract de 13.000 lei. La indicațiile lui Titinaș, Popiu s-a angajat ca la primul nivel al turnului să facă o cameră de locuit pentru ctitor, însă moșul Ioniță, devenit între timp monahul Ioanichie, n-a mai apucat să locuiască în ea, deoarece pe 8 octombrie 1858 a trecut la cele veșnice, fiind înmormântat în pridvorul bisericii.

Urmând dorința ctitorului, odată cu reabilitarea turnului, s-a ivit oportunitatea a amenaja camera ctitorului și, astfel, a luat ființă muzeul „Ioniță Titinaș”.

Muzeul este situat la etajul I al turnului și prezintă, într-un spațiu mic și intim, o chilie monahicească din sec. XIX, așa cum credem ca i-ar fi plăcut monahului Ioanichie. Obiecte de mobilier vechi sau noi care reconstituie perioada jumătatea sec. XIX, cărți și icoane din această perioadă sau din vecinătatea ei, disting simplitatea și naturalețea, împletite cu utilul și plăcutul.